Vorbeam ieri cu Alina despre hip-hop. La nivelul ei de hip-hop (care a ascultat muzica asta de la mine) mi-a spus ca hip-hopul european (in special cel din Vest), in urechile ei nu prea are acelasi impact fata de cel american sau chiar cel romanesc.
"Italienii sunt baieti finuti, nu pot sa mi-i imaginez cantand hip-hop".
Totusi mie imi place Matt Manent.
Gandindu-ma la ce a spus Alina, imi dau seama de ce vede/aude asa.
In vest nu prea sunt probleme... In State exista "the Projects", exista Bronx, Brooklin, NY in general... hip-hop-ul are mesaj.
Nu vreau sa incep sa comentez viziunea mea despre ce inseamna "hip", dar nu poti avea mesaj cand totul e ok la tine, si problemele tale zilnice par hilare in comparatie cu a altora.
Din punctul meu de vedere, orice trupa care canta despre bani, femei, masini & stuff sunt niste pagali.
Am mai spus si o repet: Hip Hop e o muzica sociala, despre probleme reale, despre nedreptati din partea statuui, despre rasism, xenofobie, despre URA in general, despre mizerie, despre neputinta si strigatul celor care nu insemna si nu pot face nimic pentru a schimba ceva.
Si aici romanii ar avea mai mult mesaj decat italienii sau francezii...
Desi nu stiu italiana, sunt doua trei piese de-ale lui Matt Manent care reusesc sa-mi transmita un mesaj. Daca nu prin cuvinte atunci prin linie melodica si intonatie: exista o revolta, o ura, o energie care te face sa ai forta sa spui "nu", sa calci pe cap oameni, sa incepi o revolutie...
Nu cred ca un 50cent ar putea intona asa despre masini, cururi goale si "benjamins"...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu